citeşti...
→ SOUTH KOREA DEX

VIAŢA RELIGIOASĂ ÎN COREEA DE SUD[2]

Hello everyone! Am revenit cu forţe proaspete şi cu informaţii preţioase pentru voi. Sper ca aţi avut o vacanţă faină şi plină de cadouri. Acest articol este continuarea celui despre religiile din Coreea de Sud. Facem trecerea de la obiceiurile şi tradiţionalele credinţe împământenite de sute de ani în cultura coreeană la noile religii care combină aceste tradiţii cu problematica societăţii moderne. Din această combinaţie au rezultat sute de alte ideologii, care de care mai ciudate şi mai pline de imaginaţie. Vă las pe voi să descoperiţi despre ce este vorba şi aştept părerea voastră într-un comentariu la finalul articolului. Lectură plăcută!

Noile Religii

Ch’ondogyo (Religia Căii Paradisului sau Învăţătura Orientului) este o religie coreeană în care se combină elemente din Confucianism, Taoism, Budism, Şamanism şi Romano-Catolicism. Principiul său de bază, conform căruia „Omul este una cu Dumnezeu”, se realizează prin credinţa în unitatea dintre trup şi spirit şi în universalitatea lui Dumnezeu. Convertiţii sunt încurajaţi să mediteze la Dumnezeu, să se roage când pleacă de acasă, când se întorc acasă, să alunge gândurile rele şi să-l venereze pe Dumnezeu la biserică în zilele de duminică.

Ch’oe Che-u (1824-1864) a înfiinţat această religie în 1860, după ce a susţinut că i s-a arătat însuşi  Dumnezeu şi i-a cerut să propovăduiască întregii lumi. Eforturile sale de schimbare socială au dus la executarea sa. Succesorul său, Ch’oe Shi-hyong, a fost executat după Revolta tonghak. Astăzi, Ch’ondogyo are aproximativ trei milioane de adepţi.

Ch’ondogyo propovăduieşte egalitatea între oameni. Fiecare persoană trebuie tratată cu respect deoarece, în orice fiinţă găsim divinitate: „Dumnezeu se află în om”. De asemenea, atât bărbatul cât şi femeia sunt datori să cultive şi să dezvolte această divinitate în vieţile lor. Calea spre salvare este autoperfecţionarea, nu ritualurile şi ceremoniile. Chiar dacă Ch’oe şi adepţii lui nu au încercat să răstoarne ordinea socială şi să stabilească un egalitarism radical, ideologiile noii religii îndeamna către revoltă, mai ales că această religie se adresa oamenilor săraci, cărora li se spunea că pot obţine mântuirea ca oricare alt om de rang superior. Din aceste motive se crede că Ch’ondogyo a avut un rol important în dezvoltarea democraţiei în Coreea. Imediat după mişcarea Tonghak din 1970-1980, Ch’ondogyo atrage atenţia mai multor intelectuali coreeni.

Pe lângă Ch’ondongyo şi-au făcut apariţia multe alte religii, ca de exemplu:

Taejonggyo este religia care îl venerează pe Tangun, întemeietorul legendar al Coreei. Chungsanggyo, apărută în secolul XX,  scoate în evidenţă practici magice şi pune în prim-plan teoria Creaţionistă. Această religie este divizată în mai multe ramuri care concurează între ele.

Tangun, întemeietorul legendar al Coreei

Wonbulgyo sau Budismul Won este o combinaţie între Budismul tradiţional şi preocuparea de reformă şi revitalizare socială. În jurul muntelui Kyeryong (sudul provinciei Ch’ungch’ong) au apărut diverse secte pe baza unei profeţii din sec. 18, care propovăduia apariţia unei noi dinastii din acest loc.  

Apoi, sunt religiile derivate din Creştinism. Chondogwan sau Biserica Evanghelică, a fost fondată de Pak T’ae-son. Pak a fost iniţial presbiterian, dar a fost excomunicat pentru erezie în anul 1950, după ce s-a declarat singura forţă spirituală de pe pământ. Până în 1972, adepţii lui ajunseseră la 700,000 de persoane, iar Pak a construit câteva „oraşe creştine”, a stabilit o largă reţea de biserici şi a reuşit să pună pe picioare câteva firme.

Moon oficializand casatorii in masa

Una dintre cele mai răspândite religii noi în Coreea de Sud este Biserica Unificată sau The Holy Spirit Association for the Unification of the World Christianity (T’ongilgyo în coreeană), fondată în 1954 de reverendul Myong Moon. În anii `70, Biserica Unificată cunoaşte o expansiune impresionantă, ajungând la sute de mii de adepţi în Coreea de Sud şi Japonia şi la un număr substanţial (de multe ori supraestimat) de membri în America de Nord şi Europa de Vest. Moon susţine că el este Mesia desemnat de Dumnezeu să unifice toţi oamenii de pe pământ într-o mare familie, guvernată de el bineînţeles. Secta, care numără astăzi aproximativ două milioane de adepti, îl proclamă deschis pe Moon ca succesor al lui Iisus Hristos. Biserica Unificării este condusă extrem de autoritar, iar membrii bisericii trebuie să se supună în totalitate. De exemplu, Moon este cel care aranjează căsătorii pentru adepţii săi mai tineri. La fel ca Pak, Moon a folosit averea bisericii pentru diverse afaceri. A înfiinţat fabrici unde se produce armament, se procesează ginseng, fructe de mare etc. Adepţii sunt obligaţi să muncească ore în plus şi sunt plătiţi cu un salariu minim pentru ca Moon să poată redirecţiona profiturile în beneficiile bisericii. Anticomunist convins, Moon a căutat să influenţeze opinia publică din Coreea de Sud, dar şi din afară, înfiinţând ziare non-profit cum ar fi Segye Ilbo în Seul, Sekai Nippo în Tokio şi Washington Times în Statele Unite ale Americii. În Coreea de Sud, Biserica Unificării a fost văzută cu suspiciune de către autorităţi din cauza dorinţei evidente a lui Moon de a crea un stat în stat. La sfârşitul anilor `80 influenţa Bisericii Unificate a intrat în declin.    

Având în vedere diversitatea religioasă din Coreea de Sud, rolul religiei în dezvoltarea acestui stat a fost şi este unul complex. Unele tradiţii, pecum Budismul, sunt identificate cu trecutul. Amplasamente budiste precum Templul Bulguska, Sokkuram Grotto din Kyongju şi Templul Haeinsa de lângă Taegu sunt văzute de majoritatea locuitorilor din Coreea de Sud mai degrabă moşteniri culturale decât locuri de rugăciune. Confucianismul rămâne o doctrină socială puternică; influenţa Confucianismului este evidentă în importanţa crescută pe care coreenii o acordă educaţiei. Creştinismul este identificat cu modernizarea şi reforma socială. Mulţi creştini din Coreea de Sud au fost aprigi susţinători ai drepturilor omului şi critici ai guvernului. Noile religii combină credinţele tradiţionale şi Creştinismul, rezultând o gamă largă de noi credinţe şi viziuni. S-a estimat că la finalul anilor `80 existau peste 300 de religii noi în Coreea de Sud, deşi multe dintre ele nu aveau să reziste în timp.

Tripitak Koreana, Templul Haein-sa

About KimSuroLover

Iubesc Coreea şi tot ce ţine de cultura acestei ţări. Când citesc, urmăresc vreun film despre această minunată ţară sau ascult frumoasa muzică kpop şi tradiţională, mă simt pe altă lume. Vreau să vă ofer şi vouă experienţe din această lume, vreau să trăim împreună bucuria şi emoţiile care ne leagă atunci când intrăm în legătură cu frumoasa lume din Ţara Dimineţilor Liniştite. Sper că nu am exagerat cu sentimentalisme, exprim doar ce simt eu şi sunt încântată să împărtăşesc cu voi aceste sentimente. Mulţumesc.

Discuție

3 thoughts on “VIAŢA RELIGIOASĂ ÎN COREEA DE SUD[2]

  1. Foarte interesant ! Foarte frumoase traditiile din Coreea .

    Posted by Alina Barbieru | 2012/01/15, 1:20 PM
  2. Super interesant,chiar nu stiam tot ce ai scris acolo ~
    Imi place foarte mult ca aduceti lucruri noi. Multumim❤

    Posted by EvilKyu | 2012/02/24, 10:36 AM
  3. oauu ma bucur sa ud despre beserica unificare vad ca la toti le place sin ceritatea

    Posted by alina | 2012/11/30, 10:25 PM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: